***

vino peste mine durere limpede

sunt floarea de carne pe care o despici

zi după zi după zi

cu aceeaşi precizie mecanică

de maşină automată

vino peste mine durere

frică de abandon

când eşti singur şi nu ți se întinde nicio mână

iar fruntea ta e o câmpie proaspăt ninsă

unde niciun animal sălbatic nu se va rătăci vreodată

te las să vii

durere

eşti singura care îmi cunoaşte

fiecare parte a corpului

exteriorul învelit în riduri proaspete

interiorul sângerând răvăşit

vino durere prietena mea

amintirea ta blândă din prima copilărie

sub forma genunchilor zdreliți pe asfaltul

lumii noi

aş vrea să o păstrez intactă

în locul monstrului de astăzi

cu care am obosit să mă mai lupt

vino durere

rămâi

porți chipul tuturor bărbaților pe care i-am cunoscut

eşti spectrul blând al vieților posibile alături de ei

arată-mi ce-am pierdut

când am câştigat singurătate

singurătate

singurătate

vino durere

rămâi

până vei fi parte din mine

un apendice niciodată extirpat

o excrescență adăpostind cu grijă

un univers întreg cu planete şi legi proprii

aştept mâna caldă şi nouă

care va trece peste tine înfiorându-se

fără să întrebe

ce eşti şi de unde

te-am căpătat

mâna care va şti exact

ce s-a întâmplat acolo

abia atunci

va fi bine

va fi pace

se va trăi

se va muri

şi nu se va mai scrie

niciodată

nimic